Etichetă: sisteme auto
Sistemul de servofrana hidraulica H31
Clasificarea sistemelor de distributie cu supape
Noi tehnologii in domeniul pompelor de apa
Sistemul de pornire al autovehiculului
Sistemul HUD (Head-Up Display)

Sistemul HUD furnizeaza soferului informatii cum ar fi viteza de deplasare cu ajutorul imaginilor virtuale care sunt proiectate in fata soferului pe parbriz. Avantajul este ca timpul de miscare al ochilor soferului se micsoreaza considerabil, spre deosebire de panoul cu instrumente conventional, permitandu-i acestuia sa se concentreze asupra drumului. Este mai usor pentru sofer sa se concentreze asupra acestui tip de afisaj deoarece distanta dintre ochii acestuia si imaginea proiectata pe parbriz este mai mare.

Servo-directia electromecanica
Servo-directia electromecanica, ca si servo-directia clasica, are rolul de a reduce efortul depus de sofer pentru a controla autovehiculul. Unitatea electronica de control al servo-directiei calculeaza puterea necesara pentru a asista soferul, in concordanta cu deciziile acestuia in ceea ce priveste directia de deplasare a autovehiculului si viteza de deplasare a acestuia. Puterea necesara este calculata pe baza informatiilor primite de la numerosi senzori pentru unghiul de rotatie si momentul de torsiune din volan si de la rotile de directie. Rolul de a reduce efortul depus de sofer este indeplinit de un motor electric care este comandat de unitatea electronica de control. Spre deosebire de servo-directia hidraulica, la care pompa hidraulica functioneaza continuu, la servo-directia electromecanica, motorul electric este actionat numai atunci cand este necesar, ceea ce inseamna ca si consumul de combustibil este redus.

Sistemul de iluminat al autovehiculelor
Sistemul de iluminat este necesar unui autovehicul deoarece permite soferului sa vada si sa fie vazut de ceilalti soferi in conditii de vizibilitate redusa sau intuneric.
Sistemul de iluminat contine urmatoarele circuite pentru:
Lampi de pozitie si lampi asezate in spatele autovehicului pentru iluminatul placutei de inmatriculare, a cabinei si iluminatul instrumentelor de bord.
Faruri care pot lumina cu faza lunga si faza scurta pentru a preveni orbirea soferilor care circula din sens opus.
Lampi de ceata din spatele autovehiculului pentru a feri spatele masinii de accidente in cazul unei vizibilitati reduse.
Lampi auxiliare incluzand lampi pentru identificare de la distanta si lampi de ceata pozitionate si proiectate astfel incat sa reduca lumina reflectata de ceata.
Lampi de mers inapoi folosite pentru iluminatul drumului si avertizarea celorlalati soferi ca autovehiculul merge inapoi.
Lampi de frana pentru avertizarea soferilor din urma ca autovehiculul franeaza.
Lampi de interior si montate in usa pentru avertizarea deschideri acesteia.
Lumini de semnalizare in bord pentru avertizarea soferului de buna functionare sau defectul unei componente a autovehiculului.
Sisteme de afisare la bordul autovehiculelor
Sistemele de afisare (display) amplasate la bordul vehiculelor au evoluat mult in ultima perioada, mai ales datorita facilitatiilor furnizate de sistemele de control inteligent. Daca la inceput aceste afisari se faceau prin becuri de semnalizare, de obicei a unor situatii limita (de avertizare sau de avarie), prin utilizarea de circuite optoelectronice mai evoluate s-a ajuns la afisarea de mesaje (numere si cuvinte), iar in final la afisarea pe display de tub catodic, ca la orice calculator. Situatia intermediara, de afisare de mesaje cu dispozitive optoelectronice s-a bazat multa vreme pe utlizarea sistemului cu celule “sapte segmente” realizate cu diode electroluminiscente (LED) sau cu cristale lichide. O astfel de celula permite afisarea cifrelor de la zero la noua si a unui numar limitat de litere: A, B, C, D, E, F, care ar putea servi la tiparirea unor mesaje scurte. Mai evoluate sunt sistemele cu celule matriciale, care permit afisarea oricarei cifre si a oricarei litere din alfabet. Capacitatea de afisare a mesajelor este sporita, fiind limitata doar de numarul de celule utilizate. De altfel, nici numarul de celule nu este un impediment decisiv, deoarece mesajele pot fi transmise in maniera “circulanta”, cuvintele succedandu-se serial. Este adevarat ca aceasta maniera de reprezentare nu este convenabila pentru pilot, care are nevoie de atentie distribuita in pilotaj si nu poate urmarii mesaje decat la momente scurte de timmp.
Varianta cea mai completa, cu display cu tub catodic, ofera numeroase facilitati suplimentare. Aceasta solutie implica evident o placa grafica specializata, memorie RAM video de mare capacitate si terminalul video specializat.
Procesorul pentru controlul consolei operator (numit si procesor pentru instrumentatie) comunica cu controlerul video (numit si placa grafica) prin magistralele de adrese si respectiv de date, care acceseaza memoria video si printr-un canal serial, de tip UART (emitator/receptor asincron universal). Datele stocate in RAM video pot fi afisate ca structuri grafice (mesaje, ideograme, pictograme) pe display. Placa grafica poate contine, in functie de complexitatea aplicatiei, un procesor specializat in aplicatii grafice, dar acest lucru nu este neaparat necesar, obligatorii in schimb sunt circuitele VLSI numite videogeneratoare, care asigura semnalele necesare scanarii spotului pe ecranul video.
Pentru o mai buna intelegere a modului in care poate fi valorificat un astfel de display, vom lista in incheiere principalele informatii ce pot fi afisate: consumul de combustibil, distanta care mai poate fi parcursa cu combustibilul ramas, ora curenta, turatia motorului, temperatura motorului, presiunea de ulei, presiunea in pneuri, temperatura in habitaclu, etc.
Sistemul de directie generalitati
– sa asigure manevrarea usoara a directiei (efortul necesar pentru manevrerea directiei sa fie cat mai redus),
– unghiurile de asezare a rotilor sa se modifice cat mai putin in timpul virarii,
– sa permita obtinerea unei raze minime de viraj cat mai reduse,
– sa aiba randament cat mai ridicat,
– sa elimine oscilatiile unghiulare ale rotilor de directie in jurul pivotilor fuzetelor (fenomenul shimmy), care produce uzura articulatiilor si a anvelopelor, precum si instabilitatea directiei,
– sa fie suficient de ireversibil, astfel incat socurile provenite din neregularitatile caii sa fie transmise cat mai atenuate la volan,
– sa permita o manevrare rapida a directiei (unghiurile de rotatie ale volanului sa fie suficient de mici pentru a realiza o conducere sigura in raport cu viteza automobilului),
– sa necesite acelasi numar de rotatii ale volanului de la pozitia rotilor de mers in linie dreapta, pentru aceasi raza de viraj la stanga sau la dreapta,
– sa permita inclinarea rotilor in viraj, astfel incat sa nu se produca alunecarea lor,
– sa asigure compatibilitatea directiei cu suspensia (oscilatiile suspensiei sa nu provoace oscilatiile rotilor de directie),
– sa permita reglarea si intretinerea usoara, sa nu prezinte uzuri excessive care pot duce la jocuri mari si prin aceasta la micsorerea sigurantei conducerii,
– constructia sa fie simpla, sa nu produca blocari si sa prezinte o durabilitate cat mai mare.