Performanta ridicata cu Mobil Super 3000 XE 5W30


Ulei de motor sintetic cu performanta ridicata care reduce emisiile de cenusa. Datorita acestor caracteristici intretine si sustine eficienta Sistemului de Emisie a Noxelor atat la masini cu motorizare pe benzina cat si diesel. Produsul a fost dezvoltat pentru a satisface cele mai recente specificatii solicitate de marii producatori de automobile pentru uleiuri de motor si este compatibil cu cele mai noi filtre de particule diesel si convertoare catalitice pentru benzina.
Mobil preformanta ridicata
Mobil preformanta ridicata
Norme: API SM/SL, API CF, ACEA C3, VW 502.00/505.00/505.01, FORD WSS-M2C917-A, BMW Longlife 04, MB 229.31/229.51, General Motors Service Fill dexos2.
Ambalaj: 1L, 4L si 5L
Reclame

CEPSA Moto pentru scuterul tau


CEPSA MOTO 2T SINT SCOOTER este un lubrifiant sintetic pentru motoarele in 2 timpi, cu tehnologie pentru reducerea emisiilor, in conformitate cu cerintele de mediu. Este indicat motoarelor de scuter in 2 timpi si pentru toate tipurile de vehicule urbane, in conditii normale sau severe. Este recomandat pentru sistemele self-mix si premix, intr-un procentaj de 2% sau in conformitate cu instructiunile producatorului.
CEPSA MOTO 2T SINT SCOOTER
CEPSA MOTO 2T SINT SCOOTER
Norme: JASO FC API TC ISO-L-EGC

Austroil lubrifianti made in Austria


EUROL Schmierstoffe GmbH este un producator cu o vasta experienta si istoric bogat. EUROL Schmierstoffe GmbH – este o companie austriaca producatoare de solutii chimice precum: ulei, antigel, lichid parbriz, unsori etc. A fost fondata in 1988, insa radacinile sale istorice se duc in jurul anului 1780, cand in oraselul Ried (Austria) s-a fondat „Fabrica de unsori Mayer” unde se produceau unsori de vagoane.
Incepand cu anul 1950, Mayer reuseste sa avanseze de la productia de unsori pentru vagoanele austriece, la furnizarea de unsori pentru filialele din Austria a unor mari companii petroliere internationale. In 1988, a fost luata decizia de a se merge cu propriul Brand (EUROL) pe piata. Odata cu infiintarea companiei EUROL Schmierstoffe GmbH, s-a avut in vedere promovarea brandului EUROL ca esenta a politicii comerciale.
Politica de produs a fost schimbata radical. Interesul pentru alte produse (marginase) a fost inlaturat. EUROL fabrica doar produse rafinate, continuu orientate pe solutiile cele mai optime. EUROL a fost primul producator in Austria a uleiului biodegradabil de lant. Astazi, aceste produse sunt cerute de Lege. Schimbarea Politicii de produs a condus, in mod inevitabil, la o reproiectare completa a productiei.
Rezultatul a fost ca intre anii 1988 – 1992, EUROL avea una dintre cele mai moderne instalatii de fabricatie a lubrifiantilor din tara (Austria).
Austroil lubrifianti calitate austriaca
Austroil lubrifianti calitate austriaca
Antigel Universal concentrat Galben (1:1 -36°C)
Este un antigel universal, pe baza de monoetilenglicol. Este special conceput pentru sisteme de racire ale masinilor, camioanelor, utilajelor, echipamentelor etc. Gratie unei combinatii de ingredienti activi, atent selectionate, Afrostin diluat galben protejeaza sistemul de racire impotriva coroziunii, si asigura protectie garniturilor de cauciuc. Contine o combinatie de inhibitori, care nu contine fosfati, nitriti si amine. Afrostin concentrat galben poate fi mixat cu apa, raportul de 1:1 asigura un punct de inghet de -36°C.
Austroil Afrostin Stern concentrat Albastru (1:1 -36°C)
Antigel pe baza de etilen glicol. Acesta a inclus un pachet de inhibitori hibrizi bazat pe silicati si saruri ale acizilor organici. Afrostin Stern nu contine nitriti, amine si fosfati. Protectie excelenta pentru toate motoarele moderne, impotriva inghetului, coroziunii si supraincalzirii. Previne in mod eficient impotriva coroziunii si depozitelor in sistemul de racire si a componentelor sale.
Austroil Antigel G12 plus rosu (1:1 -36°C)
Este un antigel fara silicati, ce asigura o buna protectie radiatorului, este dezvoltat pe baza de etilglicol (mono etilglicol (MEG), Ethandiol), poate fi utilizat atat vara cat si iarna, are efect de protectie antirugina. Asigura o protectie a radiatorului pentru toate motoarele moderne, este, totusi, deosebit de potrivit pentru motoarele din aluminiu. Previne depunerile si coroziunea in unitatile cele mai importante ale motorului si circuitului de racire, prin tehnologia noilor sai aditivi, extrem de eficienti. Satisface normele: VW TL-774F B sau C (G12 plus), MB 325.3 si MAN 324 SNF
Antigel G40 plus Violet (1:1 -40°C)
Datorita unei combinatii inovatoare de aditivi organici cu compusi de siliciu foarte activi, Afrostin G40 plus este antigelul adecvat pentru utilizarea in motoarele de cea mai noua generatie. Satisface normă: VW TL 774 G (G470 plus)
Lichid de parbriz Concentrat Albastru (-60°C)
Lichid parbriz pe baza de bioetanol, de culoare albastru deschis, transparent, cu vascozitate redusa, este un lichid usor volatil, continand substante pentru spalare activa, si cu un miros placut, de prospetime. Indeplineste Norma VW TL 521 64. Nu este periculos pentru materialele din policarbonat. Asigura anti-inghet in sistemele de spalare ale parbrizului. Cu dilutie corespunzatoare, poate fi utilizat pe tot parcursul anului.

Specificatiile ACEA (Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile) pentru uleiul auto


A1 – ulei multigrad pentru motoare pe benzina, stabil la forfecare la temperaturi medii, asigura economie de combustibil.

A2 – ulei multigrad de vascozitate normala pentru motoare pe benzina.

A3 – ulei multigrad stabil la forfecare, de mica volatilitate. Proprietati foarte bune de curatire, stabilitate excelenta.

B1 – ulei pentru motoare diesel, stabil la forfecare la temperaturi medii si sarcini mici, asigura economie de combustibil.

B2 – ulei pentru motoare diesel de sarcina mica.

B3 – ulei pentru motoare diesel de sarcina mica, depaseste prescriptiile B1, B2 privind conditiile de uzura, depuneri si formarea de funingine.

B4 – avantajos, in primul rand, in motoarele diesel cu injectie directa.

E1 – ulei pentru interval normal de schimb, motoare usor supraalimentate.

E2 – ulei pentru interval normal de schimb, motoare mediu supraalimentate.

E3 – superior normei E2-96, ulei SHPD, asigura curatenie si protectie antiuzura impecabila, satisface EURO 1 si EURO 2.

E4 – norma mai severa decat E3, asigura cel mai lung interval de schimb.

E5 – asigura curatire mai buna a pistonului, protectie ridicata la uzura, stabilitate mai buna la oxidare.

Asociatia europeana a producatorilor de automobile (ACEA) – scurt istoric


Fara a tine cont de prioritatea din punct de vedere istoric, in prezent clasificarea americana API si-a pierdut monopolul in Europa. Tinand cont de faptul ca principalele criterii ale caracteristicilor de exploatare sunt rezultatele testarilor pe motoare speciale de serie, deosebirile din punct de vedere al constructiei si metodologia determinarii proprietatilor uleiurilor de motor au condus la aparitia clasificarii europene ACEA.

Asociatia europeana a producatorilor de automobile (ACEA), care cuprinde cele mai renumite companii producatoare de masini (BMW, DAF, Ford, General Motors, MAN, Mercedes-Benz, Peugeot, Porsche, Renault, Rolls-Royce, Rover, SAAB, Scania, Volkswagen, Volvo, Fiat etc.), a introdus incepand cu 1996 o noua clasificare a uleiurilor de motor care se bazeaza pe metodele europene de incercare, de asemenea foloseste cateva din metodele recunoscute americane de incercare pe motoare si fizico-chimice conform API, SAE si ASTM. Aceasta clasificare a inlocuit clasificarea existenta de la mijlocul anilor 90 a CCMC (Comitetul producatorilor din tarile pietei comune).

Incepand cu 1 martie 1998 cerintele fata de caracteristicile de exploatare ale uleiurilor de motor s-au inasprit ceea ce si-a gasit reflectarea in noul standard European ACEA-98. In anii 1998-99 s-au adus precizari si completari la clasificarea ACEA 98-99 prin excluderea claselor vechi si includerea claselor noi, ale caror cerinte sunt obligatoriu de indeplinit incepand cu 1 septembrie 2000. In anul 2002 a fost revizuita clasificarea uleiurilor de motor sub forma standardului ACEA 2002. S-a stabilit ca introducerea claselor noi sa se faca incepand cu 1 februarie 2003.

Spre deosebire de clasificarea Americana API (American Petroleum Institute), in care pana in prezent nu au fost evidentiate intr-o clasa de sine statatoare uleiurile pentru autoturismele diesel, cea europeana – ACEA clasifica uleiurile de motor in trei grupe principale in functie de destinatia acestora:

A – pentru motoarele pe benzina,

B – pentru autoturismele diesel,

C – pentru motoarele diesel de camioane. 

In interiorul fiecarei categorii caracteristicile de exploatare ale uleiurilor respective sunt evidentiate in grupe separate, notate cu o cifra dupa litera. Cu cat cifra este mai mare cu atat motorul functioneaza in conditii mai severe si sunt mai mari cerintele fata de calitatea uleiului. Ultimele doua cifre (cu cratima) din marcajul uleiului indica anul introducerii categoriei respective. Pentru cateva clase noi a ramas valabila notarea din vechea clasa, insa cu adaugarea ultimului numar de fabricare.

Specificatii API (American Petroleum Institute) – categoria (CA-CJ-4) pentru motoare Diesel


CA-CC – pentru motoare diesel pana in 1965.

CD – valabil din 1965, lubrifiant pentru motoare diesel de sarcina mare, supraalimentate, contine aditivi DD mai eficienti.

CE – lubrifiant pentru motoare diesel de mica si mare viteza, cu sarcina ridicata, supraalimentate, aditivat moderat, asigura consum redus de ulei.

CF – a fost introdus in 1994, pentru motoare diesel cu sau fara injectie indirecta, incluzand si pe cele care folosesc combustibil cu sulf peste 0,5% inlocuieste specificatia API CD.

CF-2 – introdusa in 1994, pentru motoare cu sarcina mare, in doi timpi.

CF-4 – introdusa in 1990, pentru motoare diesel in patru timpi, de mare viteza, aspirate natural sau supraalimentate, poate fi folosita in loc de API CD sau CE.

CG-4 – introdusa in 1995, pentru motoare diesel in patru timpi, cu sarcina mare, care folosesc combustibil sub 0,5% sulf. Uleiurile CG-4 sunt recomandate la motoarele care indeplinesc standardele de emisii din 1994. Poate fi folosit in loc de API CD, CE si CF-4.

CH-4 – introdusa la 1 decembrie 1998, pentru motoare diesel in patru timpi, de mare viteza, care indeplinesc standardele de emisii din 1998. Uleiurile CH-4 sunt special aditivate sa fie folosite cu combustibili sub 0,5% sulf. Asigura o uzura mai redusa la ghidajele de supape, tratare mai eficienta a funinginii si performante mai ridicate. Poate fi folosita in loc de API CD, CE, CF-4 si CG-4.

CI-4 – introdusa in 2002, pentru motoare diesel in patru timpi, de mare viteza, care vor indeplini in 2004 standardele de emisie implementate in 2002. Standardul CI-4 este destinat motoarelor prevazute cu sistem de recirculare a gazelor arse si destinate motoarelor Diesel ce folosesc o motorina cu o concentratie de pana la 0.5% sulf. Pot fi folosite in locul uleiurilor care indeplinesc standardele CD, CE, CF-4, CG-4, CH-4. Unele uleiuri pot primi specificatia CI-4 Plus.

CJ-4 – in Septembrie 2006, API a inceput certificarea uleiurilor si pentru standardul CJ-4. Acesta se adreseaza motoarelor in 4 timpi Diesel, echipate cu sisteme de control al emisiei, cu filtre de particule si alte sisteme moderne.

Specificatii API (American Petroleum Institute) – categoria (SA – SM) pentru motoare benzina


SA – pentru motoare foarte vechi, fara cerinte de performanta, se foloseste numai atunci cand este ceruta in mod special de fabricant.

SB – pentru motoare foarte vechi, se foloseste numai atunci cand este ceruta in mod special de fabricant.

SC – pentru motoare fabricate pana in anul 1967.

SD – pentru motoare fabricate pana in anul 1971.

SE – pentru motoare fabricate pana in anul 1979.

SF – pentru motoare pe benzina fabricate dupa 1980, pana in anul 1989, in comparatie cu SE asigura o curatire mai buna a partilor active ale motorului si reducerea depunerilor, rezistenta la oxidare si protectie la uzura mai ridicate.

SG – pentru motoare fabricate dupa 1980, pana in anul 1993 inclusiv, este recomandat la autoturismele si autoutilitarele pe benzina, prezinta o aditivare mai ridicata in comparatie cu SF.

SH – pentru motoare fabricate pana in anul 1996 inclusiv, este valabil incepand cu 1993, contine un sistem de asigurare a calitatii care in comparatie cu SG asigura in mod mai sever proprietatile uleiului.

SJ – pentru toate motoarele folosite in prezent, a fost introdusa in clasificarile API dupa 1996, si este mai eficienta decat SH in ceea ce priveste stabilitatea la oxidare la temperaturi inalte, compatibilitatea cu catalizatorul, spumare redusa.

SL – cea mai inalta clasa de performanta pentru motoarele pe benzina dupa clasificarea API, a fost introdusa incepand cu iulie 2001, cu standard inca in vigoare.

SM – cea mai inalta clasa de performanta pentru motoarele pe benzina dupa clasificarea API, a fost introdusa incepand cu noiembrie 2004, pentru toate motoarele performante produse in prezent, avand o protectie imbunatatita impotriva depozitelor si lucrului la temperaturi scazute, insa unele uleiuri pot primi si specificatia „Energy Saving”.

Clasificarea uleiurilor in functie de vascozitate


In majoritatea tarilor dezvoltate din lume, clasificarea uleiurilor de motor in functie de vascozitate, folosita uzual, este cea stabilita de SAE (Society of Automotive Engineers), in standardul SAE J300 DEC 99, care a intrat in vigoare in luna august 2001.

Aceasta clasificare cuprinde 11 clase
– 6 de iarna – 0w, 5w, 10w, 15w, 20w, 25w (w – winter, iarna)
– 5 de vara – 20, 30, 40, 50, 60.

Pentru uleiurile multigrad se foloseste notarea dubla cu cratima, prima notare indica clasa de iarna (cu indicele w), iar a doua notare indica clasa de vara, (ex. SAE 5w-40, SAE 10w-30 etc.).

Uleiurile de vara sunt caracterizate de 2 valori maxime de vascozitate la temperaturi scazute, dinamica si valoarea minima a vascozitatii cinematice la 100℃. Uleiurile de vara sunt caracterizate de limitele vascozitatii cinematice la 100℃, de asemenea valoarea minima a vascozitatii dinamice la temperatura ridicata (150℃) si gradientul vitezei de circulatie 106 c-1.

– cu cat este mai mica cifra din fata literei „w” (SAE), cu atat este mai mica vascozitatea uleiului la temperatura scazuta si, respectiv, pornirea la rece a motorului este mai usoara.
– cu cat este mai mare cifra care se afla dupa cratima (SAE), cu atat este mai mare vascozitatea uleiului la temperatura ridicata si mai sigura ungerea motorului la temperaturile ridicate ale mediului (vara, canicula etc).

Clasificarea uleiurilor de motor in functie de proprietatile de exploatare


Cea mai cunoscuta clasificare internationala a uleiurilor de motor in functie de domeniul de folosire si nivelul proprietatilor de exploatare este clasificarea API (American Petroleum Institute). De la data implementarii incepand cu anul 1947 aceasta clasificare a fost de nenumarate ori completata, desi principiul de impartire a uleiurilor in 2 categorii (S si C) s-a pastrat pana in prezent.

In acest sistem de clasificare, uleiurile de motor se noteaza cu simbolul format din 2 litere. Prima litera indica categoria: din categoria S – Service, fac parte uleiurile pentru motoarele pe benzina in 4 timpi, din categoria C – Comercial fac parte uleiurile destinate pentru motoarele de transport auto diesel, pentru tehnica de constructie in afara celei rutiere si agricultura. Uleiurile universale sunt cele care pot fi folosite pentru ungerea motoarelor pe benzina si diesel. Cea de a doua litera indica grupa uleiului in functie de caracteristicile de exploatare. Cu cat litera este mai indepartata de inceputul alfabetului latin, cu atat este mai ridicat gradul caracteristicilor de exploatare ale uleiului de motor.

Uleiuri – Lubrifianti


Functionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitatea uleiului utilizat, care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete in miscare, iar pelicula (filmul) de ulei sa fie continue si sa nu se intrerupa din cauza presiunii exercitate de greutatea pieselor. De aceea, la alegerea uleiului trebuie sa se tina seama de proprietatile lor fizico-chimice, pentru ca, in functie de acestea, sa se utilizeze la fiecare loc de ungere uleiul cel mai bun.

Este foarte important sa se tina cont de tipul de ulei recomandat de uzina constructoare iar inlocuirea uleiului si a filtrului de ulei sa se faca in concordanta cu recomandarile constructorului precum si recomandarile producatorului uleiului.
Principalele proprietati ale uleiurilor:
Viscozitatea reprezinta rezistenta opusa de fluid (frecarea) ce apare la deplasarea in sens opus a doua straturi lubrifiante vecine din filmul de ungere, datorita acestei proprietati lubrifiantul poate sa umple spatiul dintre suprafetele in miscare, separandu-le complet.
Indicele de vascozitate indica variatia vascozitatii in raport cu temperatura si depinde de natura uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul. Trebuie tinut seama, ca o data cu cresterea temperaturii, uleiul se subtiaza, viscozitatea scade si filmul de lubrifiant se poate rupe, provocand contactul metal pe metal si deci uzura.
Densitatea uleiului reprezinta masa unitatii de volum.
Onctuozitatea reprezinta proprietatea uleiurilor de a adera la suprafetele pieselor aflate in contact.
Punctul de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care se formeaza la suprafata uleiului atitia vapori inflamabili incat, la apropierea unei flacari, acestia se aprind.
Punctul de ardere este temperatura la care arde uleiul, in continuare dupa aprindere, si este cu 40 – 50°C mai ridicat decit punctul de inflamabilitate.
Punctul de autoaprindere reprezinta temperatura la care uleiul se aprinde singur, fara existenta unei flacari, si depinde de conditiile de lucru si de posibilitatea formarii unui amestec de ulei cu aer sau cu combustibil.
Punctul de congelare reprezinta temperatura cea mai coborita la care un ulei lubrifiant inceteaza, practic, sa mai unga.
Impuritatile solide reprezinta totalitatea corpurilor straine insolubile din uleiuri, fiecarui ulei ii corespunde o anumita cifra de impuritati, de exemplu, uleiurile de motor au cifra 0% (respectiv nu cuprind impuritati), iar uleiurile de transmisii auto au cifra de impuritati 0,015%.
Continutul de cenusa permite aprecierea gradului de impurificare a uleiului. In uleiuriie proaspete cenusa (adica reziduul mineral rezultat din arderea uleiului) nu trebuie sa depaseasca 0,02%.
Continutul de apa in ulei trebuie sa fie cat mai mic, deoarece apa micsoreaza capacitatea de lubrifiere a uleiului si produce coroziunea suprafetelor metalice.
Tendinta de cocsificare indica tendinta de a se forma reziduuri de cocs si de cocsificare in camera de ardere sau la supapele unui motor sau cilindru.
Continutul de carburant se determina la uleiurile de motoare, care, din diferite cauze, se dilueaza in timpul exploatarii cu carburant si nu mai corespund ca lubrifianti.
Indicele de vascozitate indica variatia viscozitatii in raport cu temperatura si depinde de natura uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul.