Skip to content

Importanta calitatilor optice ale conducatorului auto

13 Iunie 2013

Un conducator auto percepe vizual actiunile celorlalti participanti la trafic, localizeaza obiecte, aparatura de control a traficului si mediul inconjurator.
Vederea este cel mai important simt folosit in timpul conducerii automobilului, este simtul primar prin intermediul caruia soferul dobandeste informatiile si imaginile necesare identificarii traficului. Peste 90% din stimulii exteriori privind circulatia rutiera sunt receptionati de catre conducatorul auto pe cale vizuala, ceea ce arata importanta posedarii de catre acesta a tuturor componentelor functiei vizuale.
Ochii sunt organele vazului, constituind partea exterioara a sistemului vizual, care mai cuprinde doi nervi optici si scoarta cerebrala unde imaginile sunt primite, interpretate si inmagazinate. In fiecare secunda, alearga spre creier 30-40 imagini noi, prin intermediul nervului optic. Experienta acumulata anterior si cunostintele teoretice pe care le poseda conducatorul auto, determina creierul sa interpreteze imaginile observate. Daca structura imaginilor este cunoscuta, creierul le interpreteaza imediat, iar daca nu sunt familiare, pot aparea dificultati privind intelegerea acelei structuri.
Capacitatea vizuala se caracterizeaza prin insusirea ochiului de a percepe diferentele de stralucire, culorile si detaliile de forma, prin agerimea si marimea campului vizual, precum si prin capacitatea de acomodare si adaptare a ochiului.
Posibilitatea ochiului de a distinge cele mai mici detalii ale obiectelor este denumita acuitate vizuala, in conditii normale este nevoie de o iluminare a obiectelor, cu atat mai intensa cu cat dimensiunile acestora sunt mai mici, contrastul este mai scazut, iar viteza de succesiune mai mare.
O persoana este solicitata sa citeasca litere de inaltimi diferite de la distante specificate. Rezultatul testului este specificat in raport cu o persoana cu vederea normala. Ochiul care poate percepe un obiect ce subintinde un arc de 1′ si se afla in conul acut de vedere (100) este considerat ca are vedere normala. Tinand seama de aceasta realitate, indicatoarele rutiere sunt realizate astfel incat inscriptiile sa se afle in interiorul acestui con al agerimii.
Altfel spus, o persoana cu vedere normala este cea care, in conditii normale de mediu, poate identifica litere de 8,5 mm inaltime, aflate pe un panou situat la o distanta de 6 m, in conditiile unei luminozitati medii. In acest caz, acuitatea vizuala este data ca raportul 6/6. Imaginea acestor obiecte se fixeaza pe retina fara ca ochiul sa se acomodeze, iar a celor ce se apropie de subiect sub aceasta distanta numai prin acomodarea ochiului, fenomenul consta in varierea distantei focale a cristalinului, prin modificarea curburii “lentilei cu geometrie variabila” a ochiului.
O persoana cu vedere “mai slaba” trebuie sa fie mai aproape pentru a vedea aceleasi litere sau literele sa fie la aceeasi distanta, dar sa fie mai mari. O persoana cu acuitate sporita 6/12, vede un obiect de doua ori mai mare ca cel vazut de persoana cu vedere normala, de la aceeasi distanta.
Sunt posibile doua vicii principale de refractie ale cristalinului:
Miopia, cand unghiul de refractie este mai mare si imaginea se formeaza in fata retinei, miopia influenteaza negativ capacitatea de conducere auto prin faptul ca obiectele aflate la distante mari (peste 6 m) nu pot fi vazute clar de sofer. Corectarea se poate face cu ajutorul ochelarilor cu lentile concave.
Prezbitismul, cand unghiul de refractie este mai mic si imaginea se formeaza in spatele retinei. Prezbitismul consta in scaderea fiziologica a capacitatii de acomodare la limita incompatibila a vederii normale pentru aproape, prin pierderea treptata a elasticitatii cristalinului si a capacitatii acestuia de a-si modifica curbura in raport cu distantele. Punctul cel mai apropiat pentru vederea distincta se indeparteaza de ochi. Pericolul distingerii deficitare a obiectelor aflate in apropiere se manifesta la intalnirea vehiculelor sau la evenimentele care survin in preajma conducatorului auto, corectarea acestui defect se realizeaza cu ajutorul ochelarilor cu lentile convexe. Prezbitismul isi face aparitia frecvent prin imbatranire, cand cristalinul isi pierde supletea de variere a formei lenticulare.
Astigmatismul, este un viciu de refractie mai rar intalnit, caracterizat de deformarea neregulata a cristalinului, care conduce la perceperea deformata a obiectelor de catre conducatorul auto, corectarea necesita ochelari cu lentile cilindrice.
Acuitatea vizuala este afectata de factori cum ar fi: contrastul, stralucirea obiectelor, nivelul de iluminare si miscarea relativa intre observator si obiect. Acuitatea vizuala este statica in absenta miscarii si dinamica, cand exista miscare relativa. Acuitatea vizuala statica se poate masura cu ajutorul diferitelor dispozitive de testare. Acuitatea vizuala dinamica este importanta in obtinerea unei imagini clare in timpul deplasarii autovehiculului. Prin intermediul ei, conducatorii auto observa si identifica cu claritate semnalele, semnele si indicatoarele rutiere. Din statistici rezulta ca, conducatorii auto care nu vad clar obiectele in miscare, obtin rezultate nesatisfacatoare in activitatea de conducere, prezentand risc ridicat in ceea ce priveste siguranta circulatiei.
Adaptarea, una dintre cele mai importante proprietati ale ochiului in functie de intensitatea luminoasa sau de iluminarea obiectelor din campul vizual, ea se realizeaza prin variatia deschiderii irisului si a sensibilitatii retinei.
Vederea diurna, in care conditiile de iluminare depasesc minimum 30 lucsi, este caracterizata de functionarea unor celule nervoase ale retinei, denumite conuri, care au o sensibilitate mica la lumina, dar diferentiaza culorile.
Vederea nocturna, cand iluminarile sunt slabe, este caracterizata de functionarea unor celule nervoase ale retinei, denumite bastonase, care sunt foarte sensibile la diferentele mici de iluminare, dar care nu disting culorile, prezentand imagini cenusii. Conducerea pe timp de noapte necesita iluminarea artificiala a semnelor. In aceste conditii acuitatea scade cu cresterea unghiului campului vizual.
Procesul de adaptare la lumina decurge in doua faze: o faza scurta, care dureaza numai 0,05 secunde si in timpul careia nivelul sensibilitatii retinei este brusc redus pana la 1/5 din valoarea sa initiala, faza lenta, in decursul careia scaderea sensibilitatii se face in ratii din ce in ce mai mici.
Sensibilitatea retinei se modifica progresiv si lent. Adaptarea completa a ochiului la diferente mari de iluminare (adaptarea la intuneric) are loc in aproximativ 20 minute, in primele 5 minute adaptarea se realizeaza in proportie de 60%. Apare deci, necesitatea unei perioade de adaptare destul de lungi, in situatii in care se produc variatii puternice de iluminare. In aceasta categorie se inscrie fenomenul de orbire ce se manifesta prin alterarea suparatoare a sensibilitatii retinei la aparitia brusca a unui fascicul luminos puternic in fata ochiului adaptat la intuneric, situatie frecventa in circulatia rutiera pe timp de noapte, la intalnirea a doua autovehicule iluminate cu faza lunga.
Impresionarea puternica a retinei produce descompunerea pigmentului (rodopsina) acumulat in timpul adaptarii ochiului, producandu-se orbirea, care determina disparitia temporara a capacitatii vizuale. Timpul critic de refacere partiala, dar strict necesara a capacitatii vizuale este de circa 5 secunde, marimea acestui interval este factorul determinant ce trebuie sa stea la baza stabilirii distantei de la care trebuie sa se schimbe faza de drum cu faza de intalnire de catre doua autovehicule care se intalnesc pe timp de noapte. Capacitatea de adaptare la intuneric scade o data cu varsta, durata de adaptare completa a ochiului putandu-se dubla.
Sensibilitatea cromatica a ochiului este realizata de sisteme neuro-fizico-chimice, care implica, in afara de celulele respective din retina, nervul optic si scoarta cerebrala. Afectarea cestor sisteme produce daltonismul, de care sufera aproximativ 10% dintre barbati si care afecteaza capacitatea de conducere a acestora prin dificultati in perceperea culorilor rosu si verde, deci si a culorilor semafoarelor electrice.
Perceperea adancimii este capacitatea ochiului de a estima corect distanta relativa a obiectelor, de a aprecia distanta fata de vehicule la mersul in spate, fata de cele cu care ne intalnim si fata de cele pe care le depasim.
Campul vizual este reprezentat de unghiul sferic ce poate fi cuprins de ochiul imobil si care se mai numeste conul de vedere al ochiului. In plan, unghiul normal de vedere este cuprins intre 120-1600. In centrul campului de vedere se afla conul agerimii ochiului sau conul acut de vedere, in jurul a 30, limita agerimii vizuale fiind un unghi de 100. Capacitatea de a percepe obiecte aflate in afara conului agerimii ochiului este denumita vederea periferica (vedere laterala), unghiul corespunzator acesteia fiind cuprins intre 100 pana la 1600. Valoarea maxima a acestui unghi descreste cu cresterea vitezei de deplasare a autovehiculului.
Vederea centrala, obtinuta in conul agerimii ochiului permite sa se identifice obiectele cuprinse in campul vizual, pe cand, vederea periferica doar le detecteaza. Cu alte cuvinte, vederea periferica se poate asemana cu un dispozitiv de baleiere, care permite selectarea obiectelor peste care sa se focalizeze privirea.
Zona vederii centrale ramane mereu aceeasi, pe cand zona vederii periferice se reduce proportional cu cresterea vitezei de mers, conducatorul auto bazandu-se in aceste situatii numai pe vederea din conul central. Oboseala, alcoolul si anumite medicamente pot reduce si ele zona vederii periferice.
Reluarea controlului vizual al drumului, dupa o privire in afara conului de vedere axat pe drum, necesita o perioada de timp de 0,5-1,2 secunde, ceea ce influenteaza siguranta circulatiei rutiere. Acest timp de reactie depinde de marimea vitezei de percepere vizuala.
O alta componenta a capacitatii vizuale este stabilitatea vederii clare, care se manifesta prin pastrarea permanenta si clara, timp de peste 15-20 secunde, a imaginii unui obiect fix. Ea este de mare importanta pentru conducerea la drum lung, cand oboseala oculara afecteaza capacitatea de a fixa obiectele de pe calea rutiera.
De mare importanta pentru capacitatea de conducere auto este vederea binoculara componenta a functiei vizuale prin care se percepe profunzimea pozitiei obiectelor (vedere de relief) si se apreciaza distantele dintre obiect si subiect, precum si variatia acestor distante, functia se realizeaza prin suprapunerea – la nivelul scoartei cerebrale – a celor doua campuri vizuale ale ochilor. Tulburarile vederii binoculare conduc, in general, la afectarea profunda a capacitatii de conducere auto.

From → Codul Rutier

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Povesti cu flori

Florile te insoțesc toată viața!

delamineblog

învăţăm unii de la alţii!

Manzatu

Just another WordPress.com weblog

POETICEŞTI

,,prin cuvânt nu creăm numai lumi noi, ci ne zidim pe noi înşine. cuvântul posedă însuşiri autodemiurgice." - LUCIAN BLAGA

Pitici, dar Voinici

mens sana in corpore sano

Libertatea este disciplina liber asumată

Și când încep să scriu, libertatea mea nu are limite

Bitu Mihai

Pe acest blog gasiti filme online subtitrate 2015

racoltapetru6

Just another WordPress.com site

armonie acvatica

scrieri, scrieri...

Radu

http://www.raduc.eu/

Dor De Dragoste

Despre viaţă. Proză, poezie şi imagini

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Vultureşti

Auf einmal ist alles relativ

Marius Crăciun

"Trec ani care nu se mai întorc"

Adolescenți Senzaționali

De la un suflet tânăr, pentru suflete și mai tinere...

Floartgraphy

Photo.Video.Webdesign.

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

Printre extreme

cautam calea de mijloc

Vali Crintea

blog cu şi despre viaţă

CABINET DE AVOCAT CRISTIAN IOAN

„Ştiinţa dreptului este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinţa de a deosebi ceea ce este drept de ceea ce este nedrept.”

Loredana Buciumeanu (Milu)

Jurnal

Hello me! It’s me again! It’s nice talking to myself…

Newparts Auto

Blog dedicat pasionatilor si posesorilor auto.

Litere Stacojii

Filosofia vieții...

Origamimela

Verba volant, scripta manent !

startachim blog

fotografii,articole,videoclipuri,utile,photos,

Simple & Interesting.

amazing places,quotes,music and more.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Adiutza87

~Cine nu are maimutze sa-si cumpere!~

Num Lock's Blog

Cum vrei, putem discuta şi aici.

bibicrau

o multime de lucruri si trairi..

%d blogeri au apreciat asta: