Senzori pentru presiune
In mod curent parametrul de presiune cel mai des masurat este presiunea de aer in galeria de admisie, sesizata de regula cu ajutorul unui senzor de presiune absoluta in galerie. Se stie ca presiunea din galerie depinde de starea de functionare a motorului si de pozitia clapetei de admisie. Motorul actioneaza ca o pompa de aer. Cand motorul nu functioneaza, presiunea din galerie este aceeasi cu presiunea atmosferica. Din contra, cand motorul functioneaza, daca clapeta ar fi inchisa etans, in galerie am avea vid (presiune absoluta zero). In realitate, inchiderea clapetei nu este niciodata completa, asa ca presiunea din galerie variaza de la valori de ordinul de mm coloana apa (cu clapeta inchisa) pana la valori apropiate de presiunea atmosferica (cu clapeta deschisa). Presiunea in galerie este in plus un parametru care variaza foarte rapid, cu frecventa.
Pentru realizarea functiilor de reglare este insa necesara doar valoarea medie a acestei presiuni, stiut fiind si faptul ca si cuplul motor este proportional cu aceasta valoare medie. Din acest motiv primele solutii de masurare a presiunii in galerie se bazau pe camere de tip aneroid realizate prin asocierea a doua membrane intre care s-a creat vid si incapsularea acestei camere, accesul aerului fiind permis printr-un tub de diametru foarte mic, pentru a nu sesiza fluctuatiile rapide. Deplasarea camerei aneroid este preluata de un traductor de deplasare inductiv de tip transformator diferential liniar variabil, alimentat in curent alternativ. Un astfel de traductor consta din doua bobine cu miez antrenat prin cresterea presiunii. In repaos, cele doua bobine au aceeasi inductanta. Prin deplasarea celor doua inductante intr-o punte (care joaca rol de adaptor), se obtine la iesire o tensiune de iesire care depinde cvasilinear de valoarea medie a presiunii din galerie.
In ultima perioada traductoarele cu senzor de tip membrana metalica au fost inlocuite cu traductoare avand senzori piezorezistivi, dispusi pe o membrana de siliciu ca în figura. Schema propusa contine patru senzori conectati intr-o punte rezistiva, avand mai multe avantaje: miniaturizare, posibilitatea de integrare si a elementului de conditionare semnal, anularea erorilor de temperatura specifice puntilor rezistive prin utilizarea de patru brate active, posibilitatea de crestere a sensibilitatii prin utilizarea de senzori in antifaza (doi senzori plasati in brate neadiacente isi cresc rezistenta cu presiunea, ceilalti doi senzori isi scad rezistenta la cresterea presiunii).
Desi solutia cu senzori de presiune integrati in capsule de siliciu este cea mai performanta, se mai intalnesc si alte solutii tehnice. Dintre acestea vom mai mentiona doar utilizarea unui traductor diferential cu element sensibil capacitiv si circuit de conditionare de tip circuit oscilant la rezonanta, care asigura o buna linearitate, poate fi realizat la dimensiuni reduse si este robust, dar are dezavantajul utilizarii unor circuite de preluare a semnalului util cu impedanta foarte inalta.
